Compostul în grădină se obține prin descompunerea controlată a resturilor vegetale, cu ajutorul aerului, al umidității și al microorganismelor din sol. Pui într-un colț al curții straturi de material verde (resturi de legume, iarbă proaspăt tăiată) și material uscat (frunze, crengi mărunțite, carton), le amesteci din când în când, iar după câteva luni obții un pământ negru, afânat, cu miros de pădure.
Nu ai nevoie de utilaje și nici de un teren mare. Un pătrat de un metru pe un metru, într-un loc ferit de vântul puternic, este suficient pentru o familie. Pentru cei care lucrează toată ziua și ajung în grădină doar seara sau în weekend, compostul este una dintre puținele activități care merg aproape singure, cu condiția să fie pornite corect.
Ce pui în grămadă și ce rămâne în afară
Regula de bază este simplă: tot ce a crescut din pământ se poate composta, iar tot ce provine de la animale sau a fost procesat industrial se evită. Materialele se împart în două familii, iar echilibrul dintre ele hotărăște dacă grămada se descompune frumos sau se transformă într-o masă lipicioasă.
- Materiale verzi (bogate în azot): cojile de legume și fructe, zațul de cafea, frunzele de ceai, iarba tăiată, resturile de plante de la strat, florile ofilite.
- Materiale brune (bogate în carbon): frunzele uscate, paiele, rumegușul de lemn netratat, crengile mici tocate, cartonul fără imprimeuri colorate, ruloanele de hârtie igienică.
- Ajutoare din bucătărie: cojile de ouă zdrobite, hârtia de bucătărie nefolosită la grăsimi, cartonul de la ouă.
Rămân în afara grămezii carnea, oasele, peștele, lactatele și uleiurile, pentru că atrag șobolani și muște și miros greu. La fel, nu pui excremente de câine sau de pisică, plante bolnave, buruieni cu semințe coapte, lemn tratat ori cenușă de la cărbune. Un singur lucru greșit nu strică totul, dar o grămadă în care s-au adunat mai multe asemenea erori devine o problemă de vecinătate.
Cum construiești grămada pas cu pas
Raportul dintre carbon și azot contează mai mult decât orice alt detaliu. Ca regulă practică, la o găleată de material verde adaugi două găleți de material brun, măsurate ca volum. Microorganismele au nevoie de ambele: carbonul le dă energie, azotul le ajută să se înmulțească.
- Alege un loc plan, pe pământ gol, nu pe beton, ca viermii și insectele utile să poată urca în grămadă.
- Pune la bază un strat de crengi mici, gros de vreo 10 centimetri, pentru aerisire și scurgerea apei în exces.
- Așază straturi alternante de material brun și verde, fiecare de 10–15 centimetri.
- Umezește până când amestecul seamănă cu un burete stors: ud la atingere, dar fără apă care curge printre degete.
- Acoperă cu un carton, o pânză sau un capac, ca ploaia să nu spele substanțele și soarele să nu usuce totul.
- La fiecare trei-patru săptămâni întoarce grămada cu o furcă, mutând marginile spre mijloc.
Dacă ai un spațiu mic, poți folosi o ladă din scânduri sau un compostor cumpărat, cu pereți perforați. Funcționează la fel, doar că arată mai îngrijit și ține la distanță animalele. Un loc bine ținut, în care fiecare lucru are rost, contribuie la ceea ce se simte atunci când intri într-un loc bine întreținut, iar un colț de compost curat face parte din asta.
Cât durează până e gata compostul?
Depinde de cât de bine îl îngrijești. O grămadă mărunțită, umedă și întoarsă regulat poate fi gata în trei-patru luni vara. Una lăsată în pace, cu resturi mari, se coace în opt-douăsprezece luni. Iarna procesul aproape se oprește, pentru că microorganismele încetinesc la frig, și reia ritmul în primăvară.
În primele săptămâni, o grămadă echilibrată se încălzește în interior, uneori până la 50–60 de grade Celsius, fapt care ajută la distrugerea semințelor de buruieni și a unor agenți patogeni. Dacă pui mâna pe un băț înfipt în mijloc și îl simți călduț, procesul merge bine. Compostul este gata când are culoare închisă, miros de pământ reavăn și nu mai recunoști resturile inițiale, cu excepția câtorva bucăți de lemn, care se scot prin sită și se întorc în grămadă.
De ce miroase urât sau se umple de muște?
Aproape orice problemă cu grămada de compost vine din umiditate sau din lipsa aerului. Tabelul de mai jos ține loc de listă de verificare rapidă.
| Semn | Cauza probabilă | Ce faci |
|---|---|---|
| Miros de amoniac | Prea mult material verde | Adaugi frunze uscate sau carton mărunțit |
| Miros de ouă clocite | Lipsa aerului, exces de apă | Întorci grămada, adaugi material brun |
| Se usucă și nu se descompune | Prea puțină umezeală | Uzi ușor și amesteci |
| Mușculițe de fructe | Resturi lăsate la suprafață | Acoperi mereu cu un strat de frunze |
Unde folosești compostul gata
Compostul se folosește ca ameliorator de sol, nu ca îngrășământ concentrat. În straturile ridicate îl amesteci în proporție de aproape o treime cu pământul existent. În ghivece, la fel, un volum de compost la trei volume de pământ de flori sau de grădină. La pomi și arbuști îl împrăștii într-un strat de câțiva centimetri în jurul trunchiului, fără să atingă scoarța, iar pe gazon îl presari în strat subțire, de cel mult un centimetru, și îl greblezi ușor.
Toamna este un moment bun și pentru a mărunți frunzele căzute, pe care altfel le-ai duce la gunoi. Dacă ți-ai propus să faci ordine în curte la sfârșitul sezonului, lista de lucrări din articolul despre grădina în ultimele zile de octombrie se leagă firesc de compost, fiindcă tot ce tai și aduni acum devine materie primă pentru anul următor.
Ca în orice activitate, constanța bate entuziasmul. Cine se apucă de compost cu elan și uită de el două luni obține o grămadă încăpățânată. Cine adaugă puțin, săptămânal, și îl întoarce lunar, are rezultate bune fără efort mare, exact ca atunci când ai un flux de lucru clar și fiecare pas are locul lui.
Întrebări frecvente
Pot composta în oraș, pe un balcon?
Da, dar în alt format: un recipient închis cu capac, cu viermi de compost (vermicompostare), care acceptă resturi de bucătărie în cantități mici. Nu produce miros dacă nu îl încarci prea mult.
Trebuie să adaug activatori sau preparate speciale?
De obicei nu. O lopată de pământ din grădină sau de compost vechi aduce destule microorganisme pentru a porni procesul.
Pot pune coji de citrice și de ceapă?
Da, în cantități mici și amestecate cu material brun. În exces acidifică grămada și încetinesc viermii, așa că le distribui în timp.
